Domnul anestezist Csaba Papp ma vizita in salon si stateam de vorba ore intregi.
Domnul profesor Galajda venea de zeci de ori si imi mai masura bataile inimii, ma verifica, vedea ca sunt bine si ma lasa un pic.
"Mami intoarce-ma, mami vreau sa ma spal pe dinti (era 1 noaptea), mami vreau servetel, mi-e sete, mi-e foame, hai sa ne trezim" ...dupa cum povesteam in paginile anterioare, ziua dormeam si noaptea nu.
Dupa ce am ajuns in salon, am inceput sa ma milogesc la domnul doctor sa-mi dea drumul sa dorm acolo unde erau cazati mama si Bogdan....si m-am milogit pana l-am induplecat :)
Cand mi-a dat voie sa plec din spital, m-am bucurat foarte tare, am reinvatat sa urc si sa cobor scari.
Iar afara era multa, multa zapada, era foarte frumos. Cea mai alba, clara si pura zapada pe care o vazusem vreodata.
Am dormit si acolo tot 2 nopti. In prima noapte, l-am speriat pe Bogdan pentru ca el nu mai dormise cu mine dupa operatie si nu-mi cunostea halucinatiile :)
In cele 2 zile domnul profesor m-a vizitat de multe ori. Inainte sa plec mi-a adus cadouri pentru acasa si un stetoscop verde pe care era inscriptionata data operatiei.
I-am multumit foarte tare, este un super om!
Cand eram cu toate furtunurile, prin nas, gura si alte orificii si nu puteam sa vorbesc, dansul venea si ma tinea de mana. Cand mana dansului cuprindea mana mea plina intepaturi si branule, atunci uitam tot, atunci nu ma durea nimic, atunci stiam ca nimic rau nu mi se poate intampla.
Este salvatorul meu!
.JPG)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu