marți, 30 decembrie 2014

M-a schimbat

Experienta asta m-a schimbat. In bine, cred eu.
Sunt impacata cu gandul ca am fost bolnava, sunt multumita de toate schimbarile care au venit in urma operatiei!
Daca toata lumea ar intelege cat de aproape este moartea, ar face multe schimbari.
Mie nu mi-e frica de ea, dar imi este frica de tot ce ar ramane in urma ei. Mi-e frica de toate rautatile pe care nu le-as mai putea indrepta, pentru toate cuvintele scuipate la nervi pentru care nu as mai putea cere iertare si in final, mi-ar fi ciuda ca cei iubiti n-ar intelege, ca n-as pleca de pe acest pamant suparata.
Iubesc. Iubesc tot ce ma-nconjoara si am invatat ca din orice si oricand pot invata cate ceva!
Am invatat ca NIMIC nu este intamplator si toti suntem dati pamantului cu un scop. Pentru unii e mai greu drumul pana la aflarea scopului, pentru altii mai usor, si mai sunt nefericitii care nu-si inteleg scopul niciodata.
Eu cred ca trebuia sa trec prin moarte ca sa-mi inteleg scopul. Azi, cred ca scopul meu pe acest pamant poarta numele de Ana-Amelie si mai cred ca scopul meu este sa fiu mai buna si sa-i indrept si pe altii spre bunatate.



miercuri, 26 februarie 2014

Am scos sarmele :)

http://www.satumareonline.ro/cp/40/8257/Prima-pacient%C4%83-operat%C4%83-la-Chirurgie-Vascular%C4%83,-%C3%AEn-Satu-Mare



Binecuvantati

Multa lume imi spune ca sunt norocoasa, ca eu si sotul meu suntem 2 oameni norocosi.
Eu le raspund: "Suntem binecuvantati!"
Suntem sanatosi, ne-am casatorit, parinte spiritual ne-a fost Domn' Profesor Zoltan Galajda, avem si o fetita mica, sanatoasa si cuminte.
Ne iubim mai mult ca la inceput si toate incercarile prin care am trecut ne-au facut mai buni, mai puternici, mai uniti si mai frumosi.
Uneori ne intrebam "Care dintre noi este noroc pentru celalalt?" Tot noi raspundem: "Impreuna suntem norocosi, ca unul fara celalalt nu am fi realizat nimic!"
Daca ar fi sa dau un sfat, acesta ar fi: "Lasati-va in mainile Lui Dumnezeu si multumiti-I pentru tot ce va da, chiar si pentru incercarile mai mult sau mai putin grele."
Am trecut prin multe si totusi, parca n-am trecut prin nimic.
P.S. In timp ce scriam acest post, am mai primit o veste de la sotul meu, veste care mi-a confirmat inca o data ca suntem tare iubiti de Dumnezeu.




https://primenet.ro/

luni, 6 februarie 2012

Inca nu am scos sarmele :(

Din diferite motive inca nu am scos sarmele de pe coaste, in curand imi vor iesi singure prin piele.
Glumesc :) pana la vara o sa ma operez, sper.
Pentru ca persoanele care au stat langa mine inainte, in timpul si dupa operatie m-au certat ca am relatat prea putin din tot ce mi s-a intamplat, o sa recitesc fiecare pagina si o sa scriu ce am ''omis'' anterior.






https://primenet.ro/

vineri, 26 august 2011

Pe 5 septembrie imi scot sarmele de pe coaste!!!

yeeey....o sa fac operatia pentru scoaterea sarmelor. Ceva simplu...anestezie, taiat pielea, scos sarme, cusatura frumoasa si gata, gata, gata!
Imi voi face un suuuuper colier din sarme!

duminică, 19 iunie 2011

Am crezut ca am uitat...

Aseara, am fost nevoita sa merg in vizita la cineva internat in spital.
Am intrat relaxata, stiam ca nu am eu o problema. Deci, nu trebuia sa ma tem.
Cand am ajuns in salon si am vazut pacientele in pat cu furtunuri si perfuzii, mi s-a pus un nod in gat ,mi s-au 'taiat' genunchii si toate amintirile cu mine pe patul de spital mi-au navalit in minte. Eu intepata, eu taiata, eu cu dureri, toate astea mi-au adus din nou lacrimile pe obraji. Au trecut aproape 7 luni de la operatie si inca ma tem. "Oare asta inseamna ca sunt un om slab?" A trebuit sa ma asez, pur si simplu nu imi mai puteam misca picioarele. "Asta sa fie atacul de panica?" Asa ma simteam ....panicata.


http://a-anunturi.ro/